Film mut cu acompaniament live: La Passion de Jeanne d´Arc (Pasiunea Ioanei d´Arc) – (Franţa 1928); R: Carl Theodor Dreyer

La Passion de Jeanne d´Arc (Pasiunea Ioanei d´Arc) –(Franţa 1928); 70 min.Regia: Carl Theodor Dreyer; Cu: Maria Falconetti, Eug èneSilvain, Michel Simon, Maurice SchutzInserturi în limba franceză; subtitrare în limba românăAcompaniament live: Ferenc Darvas (Ungaria)„Pasiunea Ioanei d ´Arc “ reconstituie evenimentele legate deprocesul Universităţii Paris împotriva Ioanei d ´Arc, având la bazădocumente istorice. După interogatorii chinuitoare, tortură şi omărturisire revocată, Ioana, acuzată de erezie, este în cele dinurmă arsă pe rug. Scenariul şi inserturile se bazează mai ales pedocumentele din proces şi crează astfel o dramă psihologică de ointensitate remarcabilă.Filmul lui Dreyer a luat naştere într-o epocă în care tematicase bucura de mare popularitate, Ioana d´Arc fiind beatificată deabia în anul 1920. Deja în secolul XIX se crease un adevărat cultîn jurul personajului, care s-a amplificat şi mai mult dupăbeatificare. Dreyer renunţă total la motivul literar şi nu creazăîn mod conştient un film istoric. Regizorul se concentrează asupraconflictului dintre Ioana şi autoritatea inchizitorială.Confruntarea devine explicită prin folosirea unor prim-planuriexagerate. Drama ei interioară este transmisă nemijlocit prinrenunţarea la machiaj, decoruri sărăcăcioase şi prim-planuridominante filmate pe fundal alb.Pe cât de simple sunt decorurile, pe atât de uluitoare esterealizarea cinematografică. Dacă la vremea aceea un film avea deregulă 500-1000 de secvenţe, această peliculă cu ale sale peste1500 de secvenţe este un adevărat tur de forţă vizual!Filmul a fost vândut de către distribuitori ca un film deavangarda, ceea ce a împiedicat vizionarea sa de către un publiclarg, lucru nedorit de altfel de Dreyer, care intenţionase săcreeze o operă cinematografică perenă pentru toate categoriile depublic. În plus au apărut şi probleme cu cenzura. După premieramondială de la Copenhaga, pentru premiera franceză Biserica a impusscurtarea filmului cu 15 minute.Ferenc Darvas – PianPianistul Ferenc Darvas astudiat pianul şi compoziţia la Şcoala de Muzică Béla Bartók şi laAcademia de Muzică Ferenc Liszt. După absolvire a fost angajat caşi corepetitor la Teatrul de Operetă din Budapesta (1969-1974) şica director muzical la Teatrul de comedie (1977-1978). Din 1978,Ferenc Darvas activează ca şi componzitor liber profesionist. El acompus muzică pentru mai mult de 150 de piese de teatru, 50 depiese de teatru radiofonic şi pentru filme de televiziune. Înlucrările sale se regăsesc muzică de film, de dans, şansonete,muzică uşoară şi simfonică. În 1988 a fost nominalizat la Paris,pentru filmul Eldorado, la Premiul pentru cea mai bună muzică defilm. Pe lângă activitatea sa muzicală, Darvas este cunoscut ca şiartist iluzionist, iar în rândurile matematicienilor ca şi ocapacitate în domeniul calculelor matematice efectuate în cap.